Cu eticheta la "glesnă"

Aș fi vrut să consider adunătura de idei drept o dovada pură de eclectism. Ba mai mult am sperat ca pe undeva prin spatele multiplelor valențe să apara glorios, cu un halou roșu palid, salvarea. Din ea oricum ar fi coborând insăși Pandora. Dar vai, ironie, Speranța te face de multe ori un hamster disperat, înghițind metru dupa metru în goana lui nebunească petrecută in roată. Roată care înmulțită cu patru, plus una de rezervă, asigură mobilitatea Salvării.

Hatcha & Benga - 10 tons heavy
Asculta mai multe audio electronica

Părăsesc orizontala, scutur praful si ma cocoț pe o ladă de roșii. Cu ochii dați peste cap și pleoape semideschise încep să predic, mai mult de dorul tău decât din convingerea salvation-ului meu.

Încep cu o asociere banală sau forțată cum deseori mi s-a reproșat, și anume cu țiuitul strident ce pare a veni de peste tot, perforând timpanul și a sa membrană sensibilă. Ușa vagonului deschisă și sunetul se condiționau reciproc, iar undeva in complexele mecanisme ale creierului ,odinioara supus unor antrenamente înviorătoare, răsuna un avertisment similar pantrunzând în colțurile obscure ale unui fost Forrest Gump, fosforescent. Renunț la tentativa de a mă transpune într-o simpla melodie și mă îndrept către ușa cu pricina, ce zaceă blocată in poziția deschis. Schimb pe manual presând un buton negru și descarc energie calorică într-un efort, nu fără succes de a închide ușa, care parca de comun acord glisează lent inchizandu-se aproape etanș. Nemilos, țiuitul continua lamurindu-mă că tentativa mea tocmai a eșuat.

***

Sunt absolut sigur că oglinzile poartă vina și că intr-un anume punct am avut de ales între a mă privi in oglindă, sau a mă privi în ceilalți. Nu-mi aduc aminte nici de parametrul timp nici de motivele mele dar știu că am preferat să-mi întind ființa de-alungul suprafeței sticloase sperând că răceala ei ma va purta către sferele obiective ale iubirii de sine. Zis și făcut, contemplația translucida a chipului meu morbid s-a prefăcut de-a-lungul anilor, într-un cancer inrădăcinat timpuriu.Într-un ac ce s(-a petrecut) de furie necontrolată, am lovit cu mâinile goale reflexia ce ma privea la rândul ei cu aceeași ură mocnită. Și cum o lovitură niciodata nu-i de ajuns, am repetat cu o consecvență secată de ambiție, primul gest. Îmi inchipui o flacară purtată în mijlocul frustrărilor de același vânt ce le-a uscat

...până când, victima a pânzei abil întinse de un țesător cu o cruce pe spate, am cazut pradă, învelit fiind într-un cocon al amintirilor.

***

Am constatat cu o oarecare indoială ca dacă “darurile alese” ,cum sunt considerate de mulți, ale inteligenței și comunicării m-au făcut o lighioană hămesită,lovindu-i pe cei din jur și mușcând propria-i carne pentru a-și potoli foamea. La fel de bine aș putea să-mi amputez simțirea, surzind rațiunea, privat de arme fără indoială aș limita aria de efect a răului provocat, și de ce nu, voi deveni un om bun.

Dar prost. Un preț echitabil la urma urmei. Uneori mă întreb daca am fost just in presupunerea mea. Păcat că nu mai aud.

Morfina - Nord
Asculta mai multe audio hip-hop

***

Rasfoiesc câțiva kilobytes ale ultimelor luni, singurii martori binari ce-mi atestă existența pe un plan superior. Idei pe jumatate consumate, cioturi de trăiri ce nicicum nu pot rivaliza cu profunzimea mai marilor spre care, odinioară năzuiam.

***

Concepte de mult uitate, ce azi sunt părți constituente ale fizicii cuantice. Zeno. Miscarea constituita din o infinitate de translații de la fostul punct B ce acum este A către actualul B ce urmeaza să devina A.

Clipe ce se desfășoară asemenea unui curcubeu de jucarie în spirale multicolore. Mii de cadre ale unui film ce se desfașoară in fiecare secundă așteaptând deciziile unei minți inconștiente prinsă în jocul bine/rău. Entități impregnate de nuanțe angelice sau demonice ce înclină, la fiecare alegere, talerele unei balanțe. O mișcare browniană, tumult stârnit de freamătul alegerilor,o finalitate subită cristalizand-se intr-o sculptură radiantă sau un trup contorsionat.

***

Cateodată suntem într-o cursa a constientizării cat mai multor aspecte ale realității. Devenim mai puternici stapânind și înțelegand principiile ce ne înconjoară ( asta pană când hotărăsc sa fug de ele) ca apoi sa concentrăm atrocitatea scăpării lor din frâu in câteva cuvinte cu sens comun și invariabil : Noroc, sansă, etc.

Sau eu am pus foaia invers cand noi am citit-o.

***

Sugestionându-ne deseori că este bine, incât the next thing you know fac bine la bordul unui tanc în timp ce copii stau bine întinși în calea șenilelor știind ca de fapt, trucul este credința că totul este bine.

***

Deseori, rămășițele fetide ale conștiintei imi lasă vederi pe verandă. Scurte introspecții ce aduc la iveală antropoide scufundate într-o latrină cotidiană cu influențe cyberpunk. Camuflează sistemul electronic , terminațiile lui intra-auriculare alimentând constant cu percuții, sample-uri repetitive, ritmuri in contratimp un brainwash completat de o secvențializare bruta a filtrului rațional, generând personalități robot la fel de reci și simple. Muzica.O lume tehnologizată, plină de substitute electronice de natura sa pervertească minți slab inzestrate. Un player.

Nu sfere, ci tetraedre vechi imi șoptesc...

Cu fiecare patură ce-l învelește, monstrul dezvăluie tacit o forma nouă,mult mai hidoasă.

Un mulaj al unui dentist, distras de scrâșnitul dinților pacientului.El însuși.

Mâna sapă o cărare adâncă de-alungul feței , brăzdând grimasa împietrită. Cu privirea ațintită-n tavan, zbierăt surd, șopteste în gând juraminte, urzind planuri ce odata cu harmalaia agitația diminetii se vor imbrăca văzându-și de drum..

Dar acum este înca noapte, si ființa firavă ce zace în colțul fagurelui, nu-i dă pace. Își face simțită prezența imprimând in constiință simboluri obscure, degete contorsionate în unghiuri drepte, statui din granitul mainilor, aducand cu sine semnificatii ascunse făra sa dezvaluie a cui voință împlinesc.

Undeva la frontiera bine delimitată de o densitate aparentă a materiei, cu o mâna streașină la ochi, distinge doua planuri fiecare cu subplanurile sale ce la randul lor își asociază în mod liber dimensiuni și acoliți. Pe de-o parte avem Binele, bandajat sprijinindu-se ințepat in carje, cu barba crescuta, iar vis-a-vis fratele său geamăn la volanului unui dreamcar. Cu geamul deschis îi zâmbește explicându-i că "vezi tu , în general nu-i ca-n particular;binele cand e general dă nastere unui rău in particular, iar heh! viceversa cu răul general dând nastere binelui in particular..

Hai urcă, ne-așteaptă cineva"

În plan diurn îmi spun că cea mai bună opțiune este să-mi iau câmpii dar constat contrariat că ai mei câmpi sunt niște munți iar, puțin mai jos pe panta disperării, aflu că nici eu nu-s subsemnatul Mohamed.

Aforic & Abiotic - Sunt Singur
Asculta mai multe audio hip-hop

La folie raisonnante

Înainte savuram oameni ca pe niște cărți.
Tot înainte , tot oameni dar ca pe un joc.
Până acum ceva timp abuzam in mod rațional de prezența lor răstălmăcită in trăiri savuroase.
Odata cu timpul și uitarea, se manifestă o oarecare instinctualizare.
Și ?

*

În spiritul arhicunoscutei maxime "sensul vieții este să-i dai un sens",propovăduiesc acum moartea varietății constructive și/sau paradoxal apariția varietății bolnăvicioase cu iz de bazar.
Ba că e laic , ba că e prea kitsch, treaba cu sensu' e că sunt mulți ce dau naștere, agitând string-urile, unor concepte total depravate, incolore și insipide
.Să luăm exemplul unui atlas, intitulat "Sensuri posibile". Paginile sale sporesc în fiecare clipă, cu fiecare desprindere din planul fizic, cu fiecare deces , cu fiecare dosar incheiat și ștampilat "Sens Conferit de utilizatorul nr. 54007".

Sensul vietii a devenit monoton

*

Mersul pe strada purtând ochelarii de soare, sau statul in metrou langa uși.
Privitul in oglinda formata de fundalul negru al tunelului si reflexia luminii.
Privești in gol pe geam; de fapt îi privești pe ei.
Fiecare linie imaginară desenată are un contraobservator la capătul ei.
Ce vezi , te vede.
Oare își dă seama străinul cu ochelari, ca ochii sunt focalizați pe irisul lui ascuns in spatele lentilei semi-opace.
Grimasa pe care tocmai o descoperă.
Fiorii de pe șira spinării.

*

Rămân fidel puzzle-ului.
Semnelor ce ne inconjoară.
Exceselor.
Conștient ca doar prin zdrobirea sinelui..
Continuam sa respirăm fără să știm exact de ce, și mai ales pentru cine.
Refugiul temporar.

*

La folie raisonnante

O psihopatie latentă gata să rabufnească prin crăpăturile mult prea largi ale unei conștiințe continuu asaltate de către societate.
Simțurile se ascut, descărcari sinaptice generează valuri de căldură intensă la nivelul abdomenului, respirația se adâncește, rațiunea lăsând loc unui sistem simplificat dar specializat în deservirea intereselor; o profundă ură direcționată către vârful lanțului trofic...
O conștiință subjugată de pesimism, generând finaluri absurde odată cu viziuni întortocheate legate de timp, relativism și cuantică.
Ansamblul este de o transparență lucidă, manifestările programate atent, evoluția generând o bifurcație: Un sociopat nietzschenian sau o formă superioară de conștiință gata să contrabalanseze superego-uri ce țintesc cu privirea crudă însăși cauza.
Societatea.

Asculta mai multe audio Muzica

aSide Walk

Citisem undeva de ghepard. Atipic.
Felină dar nu prea.
Șirul de parametrii se desfășoară având subliniat "fara abilități de cățărare" si "unic în viteză".
Cel mai rapid.Nu poate susține o alergare datorită supraîncalzirii.
Hotărât lucru : e un "sprinter" nu un "runner".

Oportunism.
Carpe diem-ul , la o aruncare de băț.
Dar nu tocmai!
Mai rămân principiile si morala.

***

[...]patul puștii, izbindu-se de tâmpla lui.
Amețeala.
Tranșeele, șarja de artilerie, și frica încețoșând minți.
Șocul in general este contracarat prin lovituri repetate.
Șocul in condițiile de mai sus este contracarat prin lovituri ce pun in pericol viața victimei pentru declanșarea instinctului de autoconservare.
Bătăi.
O bătaie ce remediaza dezechilibrul cauzat de reacțiile organismului, vădit exagerate în încercarea de a face față unor situații neprevăzute, ce solicită resurse superioare planului fizic. Sitații precum patul puștii, izbindu-se de tâmpla lui.
Amețeala..


Asculta mai multe audio Muzica

***











Aici trebuia să fie drama. Din respect pentru ea golul va rămâne necompletat.
Aici trebuia sa fie șiretul ce, rămas nelegat, provoacă accidentul de pe scări.
Aici ușa de metrou ce se închide în față.
Aici cana de ceai vărsată...
Ceasul cu o oră înainte..
Cu o oră inapoi.
Noaptea pierdută.
Aici in mod sigur certitudinea incertitudinii.
Muzica.
Telefonul prins într-o buclă a tonului de apel.
Failed to send message.


***

Vampiri energetici ? Metode de protecție împotriva persoanelor ce vă seacă de puteri !?

***

Un tampon , un airbag , o incrâncenare. A ideilor.
Un moratoriu cat se poate de moral si cât se poate de meritat.
Sacrificiul, o idee centrală înot … în tot.
Prijatelĩ.
Preludiul post-conştietizării faptului împlinit. Raţionalul lunecând odata cu saliva. Zecimea-de-secundă.
Ochii , cu ei se eclipsează conturul negru-‘nchis al cavităţii.
Radiant.

Propriul tau parc plimbându-se prin tine ca un necunoscut.
_________________________

Accesing Databank...
Login: Username & Password
User : ***
Password : ******
Confirmed...
Scanning thoughts...
[Error] Indexing not available in certain areas...
Sorting ideas...
[Error] ><><><>< not a valid entity...
Refreshing system...
Initialising image-concept-language converter...
Enabling peripheral component
20%
60%
99%
Done...
Converting raw memory for short-term use...
10%
50%
70%
Maximum limit reached...
[Warning] Image-concept-language converter malfunction...

***
Aici trebuia sa fie golul , spațiul intergalactic secundul vidului perfect.

Vingt ans apres... (2)

[…] –Ascult !
-Două picături de ochi în limpezimea neființei. M-am privit întâi pe mine apoi cele din jur.
- Privindu-te ... Ai gasit un suflet pesemne , sau poate vreun surogat ?
- Un colaj întâmplător de ecouri nesfârșite.
- Ale?
- Tuturor ce m-au atins.
- Și înainte ? Înainte de toate, cum..
- Mut ! Aidoma unui mim, glasu-mi era liniștea. Cu Indiferența și Ignoranța drept companie, așteptând Timpul să-mi roadă temeliile.
- Demn ?
- Asemenea unui copac stând drept în timp ce e tăiat. Veșnic aspirând la înălțimi.
- Scânteia, scopul , rostul... ?
- Cuvintele aruncate pe mine de către un oricare.
- Profan ?
- Aș zice. Un Socrate in tricou, cu parul scurt, o anexă a decadenței ce se zbate neputincioasă la granița înțelepciunii cu păcatul; pe lângă care oamenii trec acoperindu-și ochii, urechile, gura, ba chiar strângând pumnii...
Cu voce tare, citind “Nihil sine Deo”-ul măzgălit în grabă cu un marker roșu, am întrebat:
- Cuvintele ?
Frigul sosi ca un murmur, vorbele lui plesnind în sute de cioburi anagramate. Răceala se așternu cu al său luciu pe colajul simbolistic, ștergându-l ușor cu limpezimea scopului, a menirii sale.
Eu eram eu, el era zidu’(L)

***

Am ascultat azi noapte, pitit într-un ungher tainic, șoaptele a două gânduri. Urzeau un plan sinistru cu amăgiri si semne de mult uitate.
Se făcea ca fiecare avea să apuce o clipă cât mai strâns, și nu-i vor mai da drumul. Au spus că atunci când le voi auzi planul, vor fi inceput demult ritualul ocult. Apoi am auzit un zbierăt, din străfundul ochilor verzi , iar gândurile cu ură pășiră in spate. În cadrul strâmt delimitat de ele, am asistat la schingiuirea clipei. Se prefacu din cerc in oval, iar din oval în dungă nesfarșită.
Două gânduri ce fugeau unul de altul, fiecare cu bucata lui din mine..

***

Cu oroare, am surprins cancerul ce se zbătea să se înrădăcineze in mine. Un soi de resemnare tacită, cu nuanțe morbide, inăbușită deseori de muzică.
Gândul îmi zboara la un cosmonaut, pe o stație orbitală, la mii de kilometrii de casă. Din ce in ce mai des, fixat in chingi, își pentrece orele pâna la epuizare, antrenându-se.
Credință și scăderea ratei de atrofiere, a țesutului...

***

Mărturisesc un umil “Așa e !” spuselor lui Heidigger: “[…] originali sunt doar idioții”. Artistul, omul de știință, sacerdotul, toți sunt inspirați de către divinitate si creațiile ei. Newton reprezintă exemplul , mărul stă drept dovadă.
O simplificare extremă a problemei duce la termenii “favor/grație divină”, meriți deci primești. Transparent ca aerul, de necuprins ca vântul. Sau mai bine gravitația…

***

Spovedanie așternută pe o foaie.
Gânduri adresate oglinzii, cu al său luciu unduios, veșnic mișcător.
Unul și același lucru; cine-I duhovnicul ?

***

Ca într-o clasa galagioasa, în mine rasuna țipetele copiilor. Fiecare, orientat catre ceilalti intr-o cearta continua.Îmi lipseste coeziunea , liant-ul ce m-ar transforma intr-o celula sociala optimă cu toate vocile din mine răsunând laolaltă.
Rezonând cu muzica din jurul lor...


Asculta mai multe audio Muzica

Vingt ans apres...

***

1. Petre Țuțea…
2. la mână, ma frapează ordinea fireasca a lucrurilor, fatalismul și nu în ultimult rând replica ,apropo de rigurozitatea cu care este respectat un program în anumite instituții, cu tenta ironică: “ Nu vezi că aici nimic nu-i întâmplător”
Privesc țesătura de fier si îmî șoptesc “Păi ce... în viață e altfel?”


***

Dansez pe nisipuri mișcătoare în timp ce urlu “ Nimic nu se întâmplă fara motiv în viață”…
De ce mă zbat, pe măsură ce sunt inghițit și sufocat, să-mi demonstrez contrariul ? De ce ne incăpățânăm noi , adica eu. Noii din eu.

***

COLECTIVITATEA. Un termen prea „de stânga”. Poate un “la bine si la rău” s-ar potrivii mai bine. Aud cum mi se spune ca “ la bine toți roiesc în jurul tău… răul îi pune pe fugă “. Ca și cum fuga nu ți-ar dezvolta filamentele contractile.
Poate unii o merită, dar cum ramane cu cei din jur, cei rămași … părtași la suferință. Lecția?
Conștientizarea faptului că fiecare acțiune își rasfrânge ecoul pe infinit mai multe planuri decât credem luând o forma exclusiv pozitivă sau negativă, lipsind nuanțele de gri. Variabila in ecuație este reprezentată de “capacitatea empatică” , un deltaX.
Similar “pisicii” (bici cu insertii de plumb la capete) … pe masura ce se infige pofticioasă in carne , trasând linii adânci mustind a disperare si regret.
Durerea lor. Durerea ta.
A voastra, dar mai mult a ta. Colectivitatea

***

Se repetă! Ca pisica ce dă târcoale... Întind mâna sa o mângai si ea se gudură miorlăind. Fericire sinceră.
Am auzit ca unu de lângă i-a ars mustățile cu un spray și o brichetă. Bietul animal !?

***

Cu oroare , am surprins cancerul ce se zbătea să se înrădăcineze în mine. Un soi de resemnare tăcută, cu nuanțe morbide, inăbușită deseori de muzică, literatură și șah.
Gândul imi zboara la un cosmonaut, intr-o statie orbitală aflată la mii de kilometrii de casă. Din ce în ce mai des , fixat in chingi, își petreceo orele până la epuizare, antrenându-se.
Credință și scăderea ratei de atrofiere a filamentelor contractile...

***

- Și dacă in definitiv n-ar fi așa ?
Poate greșesc in mod absolut în încercarea de a-mi explica scopul. Ce sinistru !
- Mai degraba Sisific..


Asculta mai multe audio Muzica

Sinapse de al(t)bum

REALITÁTE, realităţi, s.f. Existenţă efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr.♢ Loc adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (Fil.; la sg.) Materia care există în afara conştiinţei omeneşti şi independent de ea

 *Comunicarea interumana constă printre multele ei aspecte si intr-un procedeu simplu. Un exemplu cat se poate de usor de digerat il reprezintă momentul in care emiţătorul materializează transpunând gândul/imaginea mentala in simboluri/gesturi/cuvinte urmând ca apoi receptorulsă retrovertească mesajul primit, din nou in imagini mentale.

 *Incetaţi sa promovaţi jocurile de societate , miscarile cu caracter social.Argumentele contra sunt mult superioare. Argumentele pro sunt instinctuale.

*Solitudine.A.

 *Alice face ţara; şi nu a minunilor.

 *“Fericirea este sortita celor care au credinţă , cei pregatiti sa caute adevărul in schimb...”

 *Pauză pentru a face referiri la diverşi si diverse ce continuă in a dezbate cu sau fără aviz legea cu “ascultatu’ telefoanelor”

 In ziua de azi există incă tineri (sau batrani) virgini, sau hippies ce trăiesc intr-o realitate nu a lor (desi asa am tinde sa credem) ci a unor interese superioare ce au grija ca iluzia lor de libertate sa fie bine alimentata. Acesta este grupul Nr. 1 de oameni.

 Grupul nr. 2 de oameni este constituit din mici răhăţei (mental vorbind desigur , nu fizic) care au avut la un anumit punct al existenţei lor inguste contact cu drogurile , sau care vor sa para nişte mini-dilăraşi.

 Desigur punctul comun il reprezinta legea. In cazul grupului doi , ipocrizia e evidentă (Să ştie lumea ce dubios şi căutat sunt io că umblu cu “chestii”). Citatul cheie este “Diferenta intre un geniu si un prost este ca , geniul are limitele sale”.

 Grupul 1 intai imi provoacă niste sentimente ceva mai blande. Dati-mi voie sa va spun ca telefonul, dragii mei, se ascultă de când a fost inventat. S-a ascultat si pe vremea lu’ Ceaşcă dupa cum stiati (Securitatea) sau , ah v-ati gandit ca dupa caderea regimului libertatea iluzorie urma sa va scalde trupul ca o baie de miere.Datorita faptul ca gena voastra de idioţenie înfloreşte teribil pe zi ce trece voi da urmatorul exemplu: Vă adunaţi xxxxxx oameni care incep sa urle ca descreieraţii in gol in faţa guvernului/parlamentului/ sau orice alta institutie va da prin cap. Mai mult , sa zicem ca zbieretele va sunt auzite iar acea lege este anulata/modificata/exclusa din pachetul legislative. Va apreciez daca ati reuşi asta. Tocmai ati dovedit ca o gloata de prosti poate sa stearga 3-4-10 randuri din randurile unui monitor oficial? Si acum, vă simţiti mai bine ? Serviciile secrete se vor inchide ,aparatura se va vinde fiecare va putea pune la cale atentate teroriste sau va putea discuta despre droguri liber la telefon. Ma plec in faţa elucubraţiei redactate mai sus.

 *Poţi sa “bagi” acid intr-un prost cat vrei, nu vei obţine decât un prost cu mult acid in el.

 *Imi par foarte dezorientaţi bietele suflete “superioare” ce isi arunca ochii pe cocalari.com si pitzipoanca.com/org pentru a isi face o parere mai buna despre ei in comparaţie cu cei de acolo. Similar gestul cu acela al “facutului mişto de ...fernando de la caransebeş”. Omul imi starneste o mila profunda pentru. Sunt curios daca procentul de ţară ce a urmărit emisiunea de pe antena1 a conştientizat ca ea (jumatate de ţara) cumulată , nu depăşeşte cu mult IQ-ul acestui fernando.Publicitatea negativă a manelelor si a anumitor politicieni imbuibaţi cu bani si cretinism este tot publicitate, minţilor contorsionate! Ignoranţa dragii mei este cuvântul cheie.

 *Uitasem să menţionez smartshop-urile ce infloresc in ţară ,precum si clienţii lor (Deşi recunosc cu ruşine ca undeva in trecutul meu aş fi avut un contact fragil cu ele).

"Pinky. D: e un fel de prenadez pentru aurolaci"

 Uit in continuare imediat după ce termin de râs.

 *Una din marile falsificări ale momentului este termenul de “geniu”. Adunăm o serie de frustraţi si suboameni doritori de o revoluţie şi neavând de unde scoate una. Punem un prost care sa spună cat de oprimaţi sunt ei (cei mentionati mai sus) dupa care acest personaj (prostul) incepe sa cante/picteze/scrie mimând arta. “GENIU!” urlă toţi.

 *Ne place sa credem ca suntem in secolul douăzecişiiiii… !? Ne place sa credem ca am evoluat mult , ca ne-am indepartat de sălbăticie. Ne privim ca rezultatul frumos finisat al unei dezvoltăribine puse la punct. Uităm ce suntem de fapt , animale in haine si cu ustensile la dispozitia noastra. Moment de reculegere ce tinde spre infinit.

*Ne refugiem in credinţe/materialism să facem diferenţa dintre bine şi rău.?

*Cuvântul cheie este raţiune iar anexa este termenul de întrebare.

 *Vroiam sa delirez despre multe lucruri enunţate de diverşi oameni cu care am ajuns să iau contactul , lucruri ce au legatura cu MDMA-ul , Tetrahidrocanabinol-ul , Ketamina , Acid-ul , 2-CB-ul,etc., dar mi-am dat seama ca toate aceste “molecule” sunt o sumedenie de iluzii decrepite puse in calea celei mai REALE realităţi prezente. Realitatea percepută prin intermediul simţurilor noastre infailibile (Vederea , auzul , etc.) Doar ele desemneaza ce este si ce nu exista efectiv. Deci vă rog , fac acest apel către toţi cei care au prieteni "pierduţi pe calea pierzaniei" si a realităţilor false, feriţi-vă si feriţi-i !

 *Între timp doresc să mă înfrupt din porţiile din ce in ce mai mici de intimitate , concluzii personale şi informare corectă. Cand nici ele nu o sa mai fie (ca sa-mi corupa realitatea bine sistematizata) voi fi nevoit sa pornesc televizorul , sau sa accesez mass-media in orice alt fel pentru a primii o lecţie REALĂ despre ce are sau nu valoare , ce este şi ce nu este moral , ce trebuie si ce nu trebuie sa fac , la cine si la cine nu trebuie sa ma rog , ce trebuie si ce nu trebuie să existe ,  ce sunt si ce nu sunt eu ca om…

 ILÚZIE, iluzii, s.f. 1. Percepţie falsă a unui obiect prezent înaintea ochilor, determinată de legile de formare a percepţiilor sau de anumite stări psihice sau nervoase. 2. Fig. Situaţie în care o aparenţă sau o ficţiune este considerată drept realitate; speranţă neîntemeiată, dorinţă neîndeplinită; amăgire; himeră. ♢ Expr. A(-şi) face iluzii = a nădăjdui sau a face să nădăjduiască lucruri irealizabile; a (se) amăgi. A-şi pierde iluziile = a rămâne dezamăgit.

Vise descusute

Innerpartsystem - This empty love
Asculta mai multe audio Muzica »

Utilizarea a aproape oricărui drog poate deveni excesivă si compulsivă (COMPULSIÚNE s. f. tip de conduită în care individul se simte constrâns a acţiona sub efectul unei forţe interne obsesionale, ameninţat de angoasă, de culpabilitate). Nu numar mic de droguri provoaca o dependenta ce se dezvoltă rapid si puternic pe cand altele au un factor de risc scăzut. Termenul de adicţie :

 „desemnează situaţia în care se află o persoană la care dependenţa de un drog a devenit atât de puternică, încât continuarea consumului provoacă daune atât persoanei în cauză, cât şi celor din jurul său. Termenul „adicţie” este de obicei folosit pentru a desemna dependenţa de droguri, însă poate fi aplicat şi cu referire la comportamentele compulsive – cum ar fi jocurile de noroc, bulimia, sexualitatea exagerată, munca sau sportul practicate în exces. În asemenea situaţii persoana pierde controlul propriei vieţi şi se lasă purtată de compulsia de a consuma sau practica un comportament care devine dominant şi prioritar faţă de toate celelalte comportamente.”

 va fi inlocuit in cazul ketaminei cu acela de “dependeţă”:

 “stare de intoxicaţie cronică rezultând din absorbţia repetată a unui drog sau medicament şi care se manifestă prin nevoia de a continua această absorbţie.”

 Deoarece se potriveşte mult mai bine contextului actual. Ketamina este auto-injectată in mod repetat de animale daca acestora le stă in putinţă si sunt dovezi clare de toleranţă si dependenţă in asceste studii.

Care este riscul “executive ego”-ului să piardă controlul asupra persoanei in urma consumului de „special K” ?

“Aş estima ca mai mult din jumatate din cei care au incercat si s-au bucurat de efectele K-ului s-au implicat intr-o capcană a uzului repetat.. in majoritatea cazurilor sindromul le de-structurează si dezorganizează sau chiar le ameninţă vieţile..”

Rameses Sputz (High Times 1989)

 Dependeţa îi poate lua prin surprindere pe cei ce fac parte din mişcarea New Age. Ketamina este considerata de multe ori ca fiind primul psihedelic ce poate creea dependenţă. Dezvoltarea comportamentelor considerate ca fiind de “drogaţi/narcomani/toxicomani( LoL)” poate fi o experientă nouă pentru aceşti oameni, si un mod de a trăi foarte diferit decat cel pe care îl aşteptau. Aceste comportamente includ “promisiunea de nu mai folosi nimic pentru o perioada de timp , poate chiar niciodata” si incapacitatea de a se ţine de cuvânt (câteodată răzgândindu-se chiar in aceeaşi seară) , negarea in faţa celorlalţi apropo de consumul de K si continuarea utilizării in pofida daunelor ce pot apărea.

“Adicţia” a devenit un termen peiorativ si utilizatorii îl resping din prima, preferând expresii de genul “capcana folosirii repetate”(Lilly). Totuşi aceşti termeni ca “seducţia K-ului” şi  “agentul moleculei” mută responsabilitatea pe substanţă. Astfel este vina drogului şi nu a persoanei care este desigur neajutorată in fata acestei molecule seducătoare.

Deşi nu exista acel sevraj urmatoarele trăsături sunt prezente:

1) O dorinţă foarte puternică de a folosi substanţă cu greutăţi in a controla dozajul si dăţile in care a fost folosit 2) Toleranţa  3) Utilizarea ei poate lua priorităţi superioare altora care odinioara aveau o valoare indisputabilă 4) Neglijarea altor surse de plăcere 5) Din ce in ce mai mult efort in a lua,a observa,a vorbi si a se gândi la substanţă 6) Certuri dese legate de utilizarea K-ului 7) În ciuda daunelor evidente (probleme de memorie, relaăţionarea cu alţi oameni, etc) 8) Existenţa unei perioade “pe sec” urmată de folosirea necontrolată de cantitaţi uriaşe de anestezic. etc.

O persoane se poate abţine dar nu poate deveni niciodata moderată. O schimbare de la prizare la injectare este legată si de cantitaţi utiliate mai mari, precum si legată de schimbarea de la injecţii IM la cele IV. Riscul de răni si compulsivitate creşte dramatic odata cu modificarea metodei de administrare.

Efectuarea unei acţiuni plăcute si interesante conduce la dorinţa de a o repeta. Călatoriile psihedelice mai pot avea loc pana la un anumit puct dar devin mult mai dificil de amintit. Pentru observator , un utilizator care a folosit K-ul o perioada indelungată poate parea inplicat in ‘tripuri’ puternice deşi nici măcar ei inşişi nu işi mai aduc aminte de acestea după revenire, revenire ce are loc mult mai curând. Mărirea dozei conduce la eşecul de a “aprinde becul” şi poate avea chiar un efect opus. Toleranţa poate atinge niveluri extrem de ridicate. O doză ce ar incapacita un user nou , poate aduce un “veteran” înapoi în câteva minute. Toleranţa la K creste la a 13-a utilizare cu aproximativ 250%.

O pauză de câteva zile nu restaurează  toleranţa efectelor psihedelice. Situaţia “fara cale de întoarcere se aplică la o multitudine de droguri.(heroină, mdma). Dupa ani de “stat pe sec” experienţa poate fi similară mai degrabă ultimei încercări decât a primei. Se pare ca aceste senzaţii nu pot fi recuperate niciodata , schimbarea este persistentă si are baze si mentale si fizice.

 Aspectul mental al toleranţei este mecanismul de auto-apărare în care mintea spune “de ajuns!”. Nu este gata sa “viziteze acel loc din nou” si acţionează in aşa fel incât să suprime efectele ce faceau atractiv drogul. De multe ori efectul extrem asupră minţii implică o toleranţă ce se dezvoltă foarte repede. Ca si LSD-ul ketamina poate produce toleranţă aproape imediat.

Toleranţa mentala poate fi văzută ca acţiunea utilizatorului care atacă in mod repetat ego-ul , acesta nedorind să treacă prin aceea “dizolvare”. Mecanismele subconştiente dezarmează drogul de cele mai atractive trăsături. Efectul final conduce la o bătălie între diverse forţe in direcţii diferite. In anumiţi utilizatori autoconservarea caştigă. Ei nu mai folosesc drogul deoarece nu mai este interesant. În alţi utilizatori plăcerile de bază au o finalitate bruscă si dozele incep să crească.

Toleranţa fizică include modificări la nivel cerebral implicând sistemul dopaminergic si serotonergic.

 Deci concluzionând toleranţa mentală şi fizică conduce majoritatea utilizatorilor la sistarea consumului când “magia a dispărut”, pe când o minoritate continuă cu mărirea dozelor incercând in van sa deschidă uşile disocierii.

 

***

 

 Încep să-mi dau seama ce puţine mi-au rămas de spus, ideile , vorbele , toate dizolvate in cotidian sau înăbuşite de o traire in contrariu. Am păşit recent în no man’s land-ul personal , arid şi lipsit de luciditatea-mi proprie. Formele s-au topit după bunul plac lăsând în urmă un val ce a şters bucată cu bucată ce numeai/numeam odinioară trecut. Cu pedala de acceleraţie la podea te poti trezi târziu, mai precis în târziu.

 Acul în pricipiu presupune o dualitate explicată freudian. Odată poate fi considerat un act de dragoste, erotic si sacru, pe care o persoană il consumă in intimitate cu ea însăşi. Pielea cedând forţat,penetrarea ritualică, presiunea din urma compresiei şi în final descărcarea lentă/senzuală , toate reprezintă placeri egoiste ce se consumă in cercul strâmt al propriei persoane. Pe de altă parte , el duce in mod vădit la un sens mistic şi masochist in care îţi subjugi trupul si ego-ul unei penitenţe de multe ori nemeritate. Dualitatea trebuie menţinută in echilibru, si echilibrul trebuie menţinut in dualitate.Atât.

 Şi în târziul minţii tale, se presupune că intr-o clipă, luciditatea si o efemeră obiectivitate te-ar îmbrăţişa patetic. Ţi-ar ridica vălul de pe ochi şi te-ar alinta. Ţi-ar indica, cu un deget strâmb drumul fost-drept. Şi in cea mai dulce clipă, atunci când crezi că sub tine zace acelaşi castel de cărţi, dama de pică se prabuşeşte din buzunarul de la piept. Râzi, pentru ca ştii, că de mult ai uitat de ea;

 Cum nu toate dorinţele se pierd in vidul neurotransmiţătorilor de mult secaţi, ecoul ei revebrează tainic in cele mai ascunse ganduri vii. Te simt ca un fulg ce atârnă greu de iris, mustind a lacrimi si braţări din oase sparte, la fel de fragilă, precum oglinda reflectă surd o secundă suspendată. Şi nu sunt eu acum ce-ţi cântă pixelat şi orb, ci e suflul meu ce rătăceşte încă-n a sa minte rătăcită.

Blurred!

Da , se acorda. Bataia ventricului cu fiecare inflexiune a sunetului. Deci era liniste de viaţă nu de moarte. Despuiate, toate inţelesurile , noţiunile , canoanele si dorinţele,zăceau abandonate si întristate.

Cu jumatate de faţă scufundată in perna, si jumatatea cealalta de ochi rasarind. Asa astepta, cu trupul ingheţat, parcă premonitoriu.

Reflexii galben-portocalii se aflau in cadere libera. Pe langa, prin si peste, aroma molatică si zemoasa păta absolut si nediscriminat. In toate acestea , recunostea doar tiuitul slab din urechi si gandul atârnat, de imaginea ei, de Tinkerbell , dement.

Durerea din picior amuţise dar inca pastra, spectral , senzatia acului rece. Forţă câteva ganduri trecătoare dar nu reuşi să se desprindă. Pleoapa tremură o dată; clipa surprinse zborul micuţei Tinkerbell, după care sutele de steluţe ce se agitau in urma bătăii de aripă intunecară irisul.

Dormi!

3 Observaţii

Observaţie nr. 1 (Costel)

Odinoara aveam si eu ca toţi oamenii prieteni. Asta pana cand totii prietenii nu mai erau oameni, mai precis bunul meu amic Costel. Ne-am intalnit de mult si ne-am despartit de putin.
Ei dar toate bune si frumoase , prietenia noastra se infasura in jurul vietii ca un siret de lycra , cu noduri sau fara. Se face ca el , Costel , într-o buna zi a hotarat ca poate profita de recentul sau prieten, iar de aici incepe aventura. Vedeti voi eu si Costel aveam obiceiul sa „nespargemvineriseara” , pana cand acesta (observand gratuitatea spargerilor), dorind sa-si evidentieze caracterul de mascul feroce, vine atasat cu a sa prietena,profitand astfel de bunatatea (a se citi prostia) mea. Bineinteles , soseste si ziua in care sufleţelul lui doreste pudra magica pentru acasa. Se scormoneste in ale sale buzunare si gaseste suma necesara pentru remedii farmaceutice involutive. Desigur , asta a fost o intamplare stand alone , pentru ca ,destul de repede, acesta a revenit la obiceiurile sale initiale. Totul s-a sfarsit brusc , mai prost ca o telenovela sictirita, in momentul in care Costel observa ca eu , nu doresc sa-l pudrez, desi initial era gata sa se mai scobeasca in buzunar, stiind ca e mai simplu sa se bazeze pe cinstea (a se citit tot prostia ) mea.
La multi ani lumina dupa Costel a luat-o pe alcool fericindu-se absolut cand intamplator si poate nu pe leişorii lui a mai facut rost (prin cine stie ce mijloace O.B.scure) de ceva pudramagică.

Di End

Observaţie nr.2

Nu se mai aplica.

Observatie nr. 3 (Blue Solar Night)

I pulse in order to dream
Realizing intuition
I seal the input of abundance
With the solar tone of intention
I am guided by the power of self-generation

A. in Wonderworld / Cromatic

"Răsfoind" virtual kb de fisere .doc din ale mele tinereţi zbuciumate , iată ca dau de o intâmplare recenta racontată "under the influence". Iniţial am considerat textul personal si aberant prin ideile (unele kistch) adoptate refuzand cu vehementa postarea lui. Etapa de negare a trecut si cu ceva teama dau copy-paste-ul. Enjoy

(scuzati poza cocalară)

Nu stiu cum sa incep de data asta, decat dând click pe “centered” , asta ar trebui sa spuna totul.

Astazi e un termen ridicol , dar pour l’amour de l’arte astazi am incercat lumea exact ca oglinda unui lac , cu varful piciorului , delicat si rece.

Paralela inexistenta duce la un “Kung Fu Panda” si un semi-final in care Panda-ul grasuţ deschide scroll-ul si observa ca nu e nimic scris in el, dar isi vede in acelasi timp fata reflectată in pergamentul lucios.

Nu exista mituri legate de LSD ,dar nu exista nici unul , nu e nici o vraja sau varf de pleoapa , nu e nici o mana a demiurg sau o raza de lumina dintre nori. E doar o realitate mult prea evidenta, este doar o viata ce trece prin fata noastra fara sa o atingem, de prea multe ori in graba. Nu sunt alte lumi , e doar asta, si noi ÎN ea; asa aş putea sa insir tone replici re/folosite sau unele poate chiar originale cu specific hippie.

FlashBack-ul aduce generatia Flower Power si toate lucrurile pentru care se milita: dragoste , pace , solidaritate , intelegere intre oameni si multe alte idealuri inălţătoare. Dar toate par puerile in comparatie cu lumea de azi cu noii tineri, reformati, militand pentru o cariera reusita , bussines-uri , glam si de multe ori un prost gust inţepator.Intorci pagina ..

“Imi desfac parul , asa pot sa simt aerul. Undele si tempo-urile surde ce aluneca pe mine definindu-ma ca om , obstacol in calea vantului. Simt ca atata timp cat (el) aluneca pe mine eu exist , poate si cu dare de seama , fizic.”

Trist , trişti , auzim peste tot , strazi ce scurg oameni tristi. Mina fiecaruia denota firea. Incruntarea este invariabila iar privirea fixa desemneaza telul urmator. Iar dupa el , urmatorul, si tot asa. Lume trista , oameni trişti…

Astazi daca ai trecut pe langa fantana din parcul Unirii sigur m-ai vazut. Eram ăla care se uita la apa, eram ăla care trecea pe sub fantana si se uda, eram ăla care nu facea nimic nou, dar ii placea ... sa fie , acolo. Si de ce nu poate eram ăla care te-ar fi luat in brate daca i-ai fi cerut fara sa-i pese cine esti si cu atat mai mult ce vrei.

Am revazut finaluri de filme ,carti si poezii , odata cu soarele ce picura deasupra-n jos. Le-am retrait gusturile si mirosul , le-am adunat in mine ca pe-o puzderie de mingii pastelate. Am simtit copilul ce-a fost si l-am lasat sa se arunce cu bratele-n vant. El a inceput sa sape printre culori , cu totul scufundat in amintiri bombate si rotunde. Nu am mai vazut nimic si m-am lasat cu ochii moi ,asteptând. Am auzit cum tremura si cum plangea , am auzit mingiile cum pocneau una dupa alta intr-un murmur surd. Am ametit si am cazut, impedicat fiind de copilul ce-şi gasise drum in sus. Nu am apucat sa-i spun nimic fiindca a pocnit si el la randul sau in palete rogvaiv delicat asortate pe mine.

Nu cauta viata in natura sau in oras, ea nu se ascunde izolata , departe de atingerea ta. Viata pulseaza pe langa tine , si in tine , se manifesta in frecvente de undă. Din care percep doar , o franjă. E vie si traieste prin tine.

De mult nu mai canta , de mult nu se mai joaca , de la o vreme incoace ţipa si se framanta.

Nu exista mituri legate de dietilamina acidului lysergic , exista doar realitatea din jurul nostru pe care uitam sa o privim, si care la randul ei tipa catre noi gata sa ne imbratiseze daca la randul nostru o imbratisam. Natura ? E vie , ca si noi…

3 Observatii

Observatie nr.1 (Cocalari highstyle)

Ai 13-14 ani (psihici) si vrei sa fi adevarat. Nu prea te atrag cocalarismele si desi esti si tu un apartenent vrei ceva mai mult , nici o problema avem solutia :

Utilizeaza unul din aceste nume pentru a-ti denumi profilul de haifaiv : Ecstasy Girl , Cocaine Boy , XtC , si nu in ultimul rand Cocaine Cowboy Nemilosul (trist ,dar este un specimen real). Afirma-te tineret roman !

Observatie nr.2 ( Înţelepţi si harm reduction )

Esti “vegetarian/herbalist” si privest utilizatorii de sintetice cu scarba / frica ? Nici o problema , suntem aici sa te lamurim.

Practic este less damaging sa consumi un cristal de THC decat sa-ti umplii plamanii cu aproximativ 1000 din substantele nedescoperite inca , din fumul de “joint”.

Practic e less damaging sa consumi orice substanta psihotropa filtrata si izolata decat sa consumi produsul vegetal alaturi de alte bacterii posibile.

(Sansa de intoxicatie 35% cu ciuperi , sansa 0% cu acid)

Practic totul al trebui sa se invarta in jurul unei politici harm reduction-iste.(Google it)

Observatie nr. 3 (Personal)

Cioburi si cuvinte frunze.

Fragment

“ ‘n I could hear ‘em scream : No more , no f***ing more”.

Asta se intamplase mai devreme , de vreme ce eram sigur ca nimic nu ma atinge in clipa aceea. Ma gandeam ca o sa zica ceva de genu' : dar fereastra imi face cu ochiul. Râde ca e dimineată , dar stiu sigur ca e trecut de 00:24 PM. Ridic mana si prind in treacat un gand. Il trag lacom spre mine si-l desfac , sămânţa de soapta. Sigur era al meu , la fel ca si ce gaseam pe dupa ferestre. Lumea ?

Curentul continuu si apa ce tremura sub perna nu erau nimic altceva decat nimic. Inchipuiri gratuite , ce nu aduceau nimic in prim-planul profund ce îmbia la existential , paradoxal , creational. Toate acestea , concentrate intr-o groapa, adâncă ce-i drept. N-am sarit niciodata de pe un bloc deci probabil nu stiu cat de mult se chinuie liftul.De sus , intotdeauna se vede altfel, de jos se vad … radacinile. Practic nu e nimic mai mult decat un turn de fildes, vechiul cliseu acum cristalizat in vorbe si fraze.

Vroiam sa nu continui , sa nu fac salturi repetate ca in final sa apara o anume coerenţă. Coerenta ce lipseste in continuitatea experientei. Mereu pas cu pas trebuie sa “backtrack”-uiesti primul .. dupa care pauza pauza , pas iar.

Odata cu perseverarea o anumita perversitate se iveste ca un mic munte al lui Sisif. Masochistul ar spune ca e normal , circarul ar zice ca e placut , neuronii insa ar tipa gol. Daca stau sa ma gandesc bine nu gol , ci ascutit. Mai degraba ca un tiuit permanent care zgarie aerul.

Deja a inceput , ciudat , ieri a fost la bland. Trebuia sa apuc sa-ti zic ca m-am gandit si la tine , la varful de pantof , la floarea de pe ochi. Si , ah sa nu uit ..

Ba da , am uitat dar sigur era legat de franghia aia de urzici. Si nu faptul ca te-ar deshidrata , ci mai degraba ca s-ar rupe. Ai stins lumina ? Ah , deci ea…

Nu-i nimic, inca mai pot sa-ti spun. Mi s-a facut dor brusc.. si de mine ce a mai zis ?

Poftim ? Agrafe de sentimetalizate ? Mentalizate ? Scuze , nu te mai aud .. dar te rog taci lasa-ma sa-ti zic.

Uite, vroiam sa-ti zic ce-mi soptesc clipele pe la ureche , de fapt imi spun#$&au c(A&@$ , AH23$@ …

[…]

Nu ma mai auzi, nu-i nimic. Oricum mi se pare ciudat, eu imi zic chiar acum ceva si nu inteleg. E in alta limba si eu nu ma cunosc.Ce-nseamna neuron ?

“ ‘n I could hear ‘em scream : No more , no f***ing more.”

'n all I kept thinking was , damn I'm too wasted to think

The Postal Service - This place is a prison
Asculta mai multe audio Muzica »